fbpx
0
0,00 lei
  • An empty cart

    You have no item in your shopping cart

Pe ambalaj scrie „mediu”, dar caloriile spun „mare”

Rar mănânc când merg la film, dar când am mers weekendul trecut am avut împreună cu soțul meu, chef de floricele. Am comandat o porție pe care să o împărțim – alegând o dimensiune „medie” fără alt motiv decât că sună bine, porția mare sunând mai mult ca „dimensiunea familiei”. Deci, atunci când ni s-a înmânat acel coș enorm de floricele – suficiente pentru aproximativ șase persoane – m-a apucat să mă gândesc: Dacă oamenii care rulează cinematograful decid ce este o porție de popcorn „mică” sau „medie” sau „mare”, acceptăm orbitor acele etichete? Ne spunem că „mediu” înseamnă „moderat?” Să mergem înainte și să mâncăm jumătate din coșul de popcorn „mediu”, chiar dacă este clar o cantitate mare de mâncare?

Se pare că, în multe cazuri, este exact ceea ce fac oamenii. Într-o lucrare publicată în Journal of Consumer Research, s-a remarcat că majoritatea oamenilor le este greu să estimeze volumul unui anumit aliment pur și simplu, uitându-se la el sau chiar cât de sătuli vor fi după consumarea acestuia. Deci, este mult mai ușor să te bazezi pe judecata altcuiva. În acest caz, dimensiunea unui coș mediu de floricele este pentru a le spune care e o cantitate adecvată de mâncare. Acest „efect al etichetelor de mărime” poate duce la ceea ce autorii au numit „vină fără vinovăție”, unde mâncăm fără minte cantități mari de mâncare, deoarece eticheta ne lasă să credem că mâncăm mult mai puțin decât în realitate.

Aceasta este însă o problemă reală. Când vine vorba de mâncare, mulți dintre noi ducem o luptă interioră. Vrem să credem că mâncăm mai puțin, deoarece asta arată că ne pasă de sănătatea noastră și de greutatea noastră, dar, în același timp, ne dorim și noi să mâncăm mai mult – din simplul motiv că mâncarea este distractivă și plăcută. Acesta este motivul pentru care această etichetare pricepută ne ajută să rezolvăm acest conflict.

Interesant este că nu există standarde pentru ceea ce este etichetat „mic”,  „mediu” sau „mare”. Este în exclusivitate decizia vânzătorului. Ceea ce a fost inițial o porție de cartofii prăjiți „obișnuită” la un lanț de fast-food este acum dimensiunea „pentru copii”, iar ceea ce obișnuia să fie porție „super mare” este acum doar „mare”. De asemenea, dimensiunile băuturii pot varia foarte mult de la un loc la altul. – și de la băutură la băutură.

Se întâmplă un lucru similar și cu îmbrăcămintea pentru femei. În SUA, mărimile hainelor nu sunt standardizate, așa că ne confruntăm cu ceva numit „mărimea vanității”. Multe haine sunt etichetate mai mici decât sunt în realitate, ceea ce le determină pe femei să creadă că trupurile lor sunt mai mici decât în realitate.

Deci, care e denumirea porției? Depinde. Mărimea porției contează, desigur, dar nu ne putem baza doar pe o etichetă de dimensiune pentru a ne spune cât de mare este această porție. Și nu vom ajunge niciodată nicăieri atâta timp cât vom avea etichete de mărime pe alimentele care ne conving că nu ne supraalimentăm.

 

Sursă: discovergoodnutrition.com

Leave your comment

Login

Lost your password?